Col
uterin

Colul uterin, o parte esențială a sistemului reproducător feminin, joacă un rol critic în sănătatea generală a femeilor. Acest microsite a fost creat pentru a oferi informații clare, accesibile și actualizate despre anatomia colului uterin, afecțiunile care îl pot afecta și metodele de prevenție și tratament disponibile.

De la infecții comune până la prevenirea cancerului de col uterin, site-ul nostru îți pune la dispoziție resurse esențiale și ghiduri practice pentru a înțelege mai bine această parte importantă a corpului tău.

Indiferent dacă ești în căutare de informații despre testul Papanicolau, vaccinarea împotriva HPV sau vrei să afli ce înseamnă un rezultat anormal al unui test, col-uterin.ro este alături de tine, oferindu-ți răspunsuri și soluții. Scopul nostru este să promovăm sănătatea și prevenția prin educație și să te încurajăm să ai grijă de sănătatea ta cu încredere.

Te invităm să explorezi secțiunile site-ului și să afli cum poți proteja sănătatea colului uterin prin monitorizare regulată, prevenție și tratament.

Centru de excelență în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor ginecologice

De mai bine de 20 de ani, în cadrul Royal Hospital București, a fost creat un adevărat centru de excelență dedicat prevenției, diagnosticului și tratamentului afecțiunilor care țin de ginecologie, deopotrivă benigne și maligne. Sub coordonarea dr. Ioan Stoian se află o echipă multidisciplinară de elită, pregătită oricând să se dedice, trup și suflet, sănătății femeilor de toate vârstele. Implicarea și eforturile echipei sunt dublate de aparatura modernă, de înaltă performanță.

Servicii Royal Hospital Bucharest

De asemenea, secretă mucus cervical, care facilitează sau împiedică trecerea spermatozoizilor în funcție de faza ciclului menstrual.

Importanța îngrijirii sănătății colului uterin

Sănătatea colului uterin este esențială pentru prevenirea unor afecțiuni grave, cum ar fi cancerul de col uterin, care este una dintre cele mai comune forme de cancer la femei. Screening-ul regulat, prin teste precum Papanicolau și testul HPV, poate depista precoce modificări ale celulelor cervicale, permițând tratamentul înainte ca acestea să devină probleme majore.

Deoarece colul uterin este expus infecțiilor transmise pe cale sexuală, cum ar fi HPV, prevenția și monitorizarea constantă sunt vitale. Prin adoptarea unor măsuri de prevenție, cum ar fi vaccinarea împotriva HPV și controale medicale regulate, femeile pot reduce semnificativ riscul de a dezvolta afecțiuni cervicale. Sănătatea colului uterin nu doar că protejează fertilitatea, dar contribuie și la bunăstarea generală a corpului.

Anatomia și funcțiile sale sunt fundamentale pentru înțelegerea modului în care corpul feminin funcționează, atât în perioadele obișnuite de viață, cât și în timpul sarcinii și nașterii.

Locația colului uterin în sistemul reproducător

Colul uterin este situat la joncțiunea dintre uter și vagin, formând partea inferioară a uterului. Are o formă cilindrică, fiind un organ relativ mic, cu o lungime de aproximativ 2-3 centimetri, deși dimensiunea și poziția sa pot varia ușor în funcție de fazele ciclului menstrual, sarcină sau naștere. De asemenea, colul uterin este un canal îngust care leagă cavitatea uterină de vagin, permițând trecerea fluidelor (menstrual sau seminal) în ambele direcții.

Colul uterin este împărțit în două părți principale:

1. Exocolul (colul uterin extern): Partea care este vizibilă din vagin și care este acoperită de epiteliu scuamos, similar cu pielea din alte părți ale corpului.
2. Endocolul (canalul cervical): Partea internă a colului uterin care se continuă în cavitatea uterină și este acoperită de epiteliu columnar, care secretă mucus cervical.

Această împărțire este esențială în prevenția și diagnosticul problemelor de sănătate, deoarece diferitele tipuri de celule care acoperă colul uterin pot fi supuse unor modificări anormale, inclusiv dezvoltarea celulelor precanceroase sau canceroase.

Rolurile principale ale colului uterin

Colul uterin îndeplinește mai multe funcții esențiale pentru sănătatea reproductivă și generală a femeii. Acestea includ:

1. Canal de naștere

Unul dintre cele mai importante roluri ale colului uterin apare în timpul nașterii. În perioada sarcinii, colul uterin rămâne ferm închis pentru a proteja fătul în creștere și pentru a preveni pătrunderea agenților patogeni sau a bacteriilor. Pe măsură ce sarcina progresează și corpul se pregătește pentru naștere, colul uterin începe să se dilate și să se subțieze (un proces numit efacement), pentru a permite trecerea bebelușului din uter în vagin. În timpul travaliului, colul uterin se dilată până la aproximativ 10 centimetri, facilitând astfel nașterea naturală.

2. Barieră între uter și vagin

Colul uterin acționează ca o barieră naturală între uter și mediul extern, reprezentat de vagin. În starea sa normală, canalul cervical este închis, permițând trecerea lichidelor doar în anumite momente, cum ar fi în timpul menstruației sau în timpul ovulației pentru a facilita trecerea spermatozoizilor. În afara acestor perioade, colul uterin rămâne strâns închis, protejând cavitatea uterină de infecții sau agenți patogeni care ar putea pătrunde din vagin.

3. Secreția mucusului cervical

Mucusul cervical este o substanță produsă de glandele din colul uterin, care îndeplinește funcții foarte importante în funcționarea normală a sistemului reproducător. Acest mucus se modifică în consistență și compoziție în timpul ciclului menstrual al femeii. În fazele fertile ale ciclului, mucusul cervical devine mai subțire și mai abundent, facilitând astfel trecerea spermatozoizilor prin canalul cervical și în cavitatea uterină, unde poate avea loc fertilizarea ovulului.

În alte perioade ale ciclului menstrual, mucusul cervical este mai dens și mai lipicios, formând o barieră care împiedică trecerea spermatozoizilor și protejează uterul de bacterii sau alte infecții. Această variație în consistența mucusului este controlată de hormonii estrogen și progesteron și joacă un rol vital în fertilitate.

4. Eliminarea fluidelor menstruale

În timpul menstruației, colul uterin permite eliminarea sângelui menstrual din uter. De asemenea, mucusul produs în colul uterin ajută la curățarea și protejarea sistemului reproducător de posibile infecții în această perioadă. Colul uterin se deschide ușor pentru a permite evacuarea fluxului menstrual, iar orice anomalii la nivelul colului pot duce la dureri menstruale sau alte probleme asociate menstruației.

5. Rol în contracepție și prevenirea infecțiilor

Colul uterin joacă, de asemenea, un rol important în prevenirea infecțiilor și contribuie la succesul sau eșecul anumitor metode contraceptive. Mucusul cervical dens acționează ca o barieră naturală împotriva bacteriilor și infecțiilor care ar putea pătrunde în uter. Anumite metode contraceptive, cum ar fi dispozitivele intrauterine (DIU), funcționează, de asemenea, prin interacțiunea cu colul uterin și uterul, modificând mucusul cervical pentru a împiedica implantarea sau trecerea spermatozoizilor.

Importanța sănătății colului uterin

Colul uterin este expus riscului de a dezvolta diferite afecțiuni, precum infecții, leziuni precanceroase sau cancer. Infecțiile cu HPV (Virusul Papiloma Uman) reprezintă unul dintre cei mai mari factori de risc pentru dezvoltarea cancerului de col uterin, iar screening-ul regulat prin testul Papanicolau și testul HPV sunt esențiale pentru depistarea timpurie a modificărilor celulare care pot deveni cancerigene.

În concluzie, colul uterin are un rol critic în funcționarea normală a sistemului reproducător și în menținerea sănătății generale a femeii. Funcțiile sale multiple, de la participarea la naștere și eliminarea fluidelor menstruale, până la protecția împotriva infecțiilor, fac din colul uterin un organ esențial pentru bunăstarea reproductivă. Monitorizarea regulată a sănătății colului uterin este vitală pentru prevenirea problemelor de sănătate grave și pentru menținerea unei stări optime de sănătate pe termen lung.

În această secțiune vom discuta despre principalele infecții, leziuni precanceroase și cancerul de col uterin, precum și despre semnele care indică posibile probleme cu colul uterin.

Infecții care afectează colul uterin

Colul uterin este expus la diverse tipuri de infecții, multe dintre acestea fiind transmise pe cale sexuală. Printre cele mai frecvente infecții care pot afecta sănătatea colului uterin se numără infecțiile cu HPV (Virusul Papiloma Uman), vaginoza bacteriană și infecțiile fungice.

1. HPV (Virusul Papiloma Uman)

HPV este una dintre cele mai comune infecții transmise pe cale sexuală și are un impact major asupra sănătății colului uterin. Există mai multe tipuri de HPV, unele dintre acestea fiind inofensive, în timp ce altele sunt asociate cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului de col uterin. Cele mai periculoase sunt tipurile de HPV cu risc înalt (HPV 16 și HPV 18), care pot cauza modificări la nivelul celulelor cervicale și pot conduce la apariția cancerului de col uterin dacă nu sunt tratate la timp.

HPV nu prezintă de obicei simptome evidente, ceea ce face ca multe femei să nu fie conștiente de infecție. De aceea, screening-ul regulat prin testul Papanicolau și testul HPV este esențial pentru detectarea și gestionarea infecției înainte ca aceasta să ducă la probleme mai grave.

2. Vaginoza bacteriană

Vaginoza bacteriană este o infecție cauzată de un dezechilibru al bacteriilor normale din vagin, care poate afecta și colul uterin. Această infecție nu este transmisă în mod direct prin contact sexual, dar poate fi asociată cu activitatea sexuală și alți factori, cum ar fi utilizarea produselor de igienă intimă care perturbă flora vaginală.

Simptomele vaginozei bacteriene includ scurgeri vaginale cu miros neplăcut, mâncărimi și disconfort vaginal. Deși nu este la fel de periculoasă ca HPV, vaginoza bacteriană netratată poate duce la complicații, cum ar fi infecțiile pelvine sau un risc crescut de a contracta alte infecții cu transmitere sexuală.

3. Infecții fungice

Infecțiile fungice, cunoscute și sub numele de candidoze vaginale, sunt cauzate de dezvoltarea excesivă a ciupercilor din genul Candida, care sunt prezente în mod normal în vagin. Aceste infecții pot afecta colul uterin și pot provoca simptome precum mâncărimi intense, scurgeri vaginale albicioase și senzație de arsură.

Infecțiile fungice sunt frecvente și de obicei nu sunt grave, dar pot provoca disconfort semnificativ. De asemenea, femeile care au infecții fungice recurente ar trebui să consulte un medic pentru a verifica dacă există alte cauze subiacente care ar putea contribui la dezechilibrul vaginal.

Leziuni precanceroase ale colului uterin

Leziunile precanceroase reprezintă modificări anormale ale celulelor cervicale care pot precede dezvoltarea cancerului de col uterin. Aceste modificări sunt cunoscute sub numele de displazie cervicală și sunt clasificate în funcție de severitate: CIN 1, CIN 2 și CIN 3 (unde CIN înseamnă neoplazie intraepitelială cervicală).

1. Displazia cervicală (CIN 1, 2, 3)

Displazia cervicală este o afecțiune în care celulele de la nivelul colului uterin prezintă modificări anormale. Aceasta este de obicei detectată în urma unui test Papanicolau și este cauzată cel mai frecvent de infecția cu HPV. Displazia cervicală este clasificată astfel:

• CIN 1 (displazie ușoară): Afectează doar stratul superficial al colului uterin și, în multe cazuri, se poate rezolva de la sine fără tratament.
• CIN 2 (displazie moderată): Afectează un strat mai adânc al colului uterin și necesită o monitorizare mai atentă sau tratament pentru a preveni progresia.
• CIN 3 (displazie severă): Este cea mai avansată formă de displazie și afectează straturile mai profunde ale colului uterin. Fără tratament, CIN 3 are un risc ridicat de a progresa spre cancer de col uterin.

Tratamentul displaziei cervicale poate include proceduri precum crioterapia, conizația (îndepărtarea unei părți a colului uterin) sau LEEP (electroexcizie cu ansa), în funcție de severitatea afecțiunii. Monitorizarea regulată este crucială pentru a preveni dezvoltarea ulterioară a cancerului.

Cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin este una dintre cele mai grave afecțiuni care pot afecta colul uterin și este strâns legat de infecția persistentă cu tipurile de HPV cu risc înalt. Acesta se dezvoltă atunci când celulele anormale de la nivelul colului uterin încep să se înmulțească necontrolat și formează tumori.

1. Factori de risc pentru cancerul de col uterin

Există mai mulți factori de risc care pot crește probabilitatea de a dezvolta cancer de col uterin, printre care:

• Infecția persistentă cu HPV: Este principalul factor de risc. Tipurile HPV 16 și 18 sunt responsabile pentru majoritatea cazurilor de cancer de col uterin.
• Fumatul: Substanțele chimice din țigări pot afecta ADN-ul celulelor cervicale, crescând riscul de cancer.
• Sistem imunitar slăbit: Femeile cu un sistem imunitar compromis, cum ar fi cele cu HIV, au un risc mai mare de a dezvolta cancer de col uterin.
• Lipsa screening-ului regulat: Testele Papanicolau și testele HPV ajută la detectarea celulelor anormale într-un stadiu incipient, înainte ca acestea să devină canceroase.

2. Stadiile cancerului de col uterin

Cancerul de col uterin este împărțit în mai multe stadii, în funcție de cât de mult s-a extins boala:

• Stadiul 0 (carcinom in situ): Cancerul este prezent doar în stratul superficial al colului uterin.
• Stadiul I: Cancerul este limitat la colul uterin, dar poate afecta țesuturile adiacente.
• Stadiul II: Cancerul s-a extins dincolo de colul uterin, dar nu a ajuns încă la pereții pelvisului sau la treimea inferioară a vaginului.
• Stadiul III: Cancerul s-a extins în pereții pelvisului și/sau în treimea inferioară a vaginului.
• Stadiul IV: Cancerul s-a răspândit la alte organe, cum ar fi vezica urinară, rectul sau plămânii.

3. Metode de diagnostic

Diagnosticarea cancerului de col uterin începe de obicei cu un test Papanicolau care detectează celulele anormale. Dacă rezultatul este anormal, se pot recomanda teste suplimentare, cum ar fi:

• Testul HPV: Verifică prezența virusului Papiloma Uman în celulele cervicale.
• Colposcopia: O examinare detaliată a colului uterin cu ajutorul unui colposcop.
• Biopsia cervicală: O probă de țesut este prelevată pentru a fi analizată sub microscop pentru a determina prezența celulelor canceroase.

Simptome ale problemelor de sănătate ale colului uterin

Deși multe afecțiuni ale colului uterin nu prezintă simptome evidente în stadiile incipiente, există câteva semne care ar putea indica prezența unei probleme:

• Sângerări anormale: Sângerări vaginale între menstruații, după contact sexual sau în perioada post-menopauză.
• Secreții vaginale anormale: Secreții neobișnuite, cu miros neplăcut sau aspect diferit de normal.
• Durere în timpul actului sexual: Disconfort sau durere în timpul contactului sexual poate fi un semn al unei afecțiuni cervicale.
• Dureri pelviene: Dureri constante sau intermitente în zona pelvină.

Orice simptome neobișnuite ar trebui să fie evaluate de un medic pentru a identifica cauza și a începe tratamentul adecvat.

În concluzie, sănătatea colului uterin este crucială pentru prevenirea problemelor grave, cum ar fi cancerul de col uterin. Screening-ul regulat și cunoașterea simptomelor care pot indica o problemă reprezintă pași importanți în menținerea sănătății reproductive.

Screening-ul cervical are scopul de a identifica modificările celulelor cervicale înainte ca acestea să devină canceroase, oferind astfel oportunitatea de a interveni înainte ca afecțiunile să se agraveze.

Principalele metode de screening și diagnostic pentru sănătatea colului uterin includ testul Papanicolau, testul HPV, colposcopia și biopsia cervicală. Aceste investigații medicale sunt extrem de importante, mai ales pentru depistarea precoce a leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin. În continuare, vom explora detaliat fiecare dintre aceste metode.

Testul Papanicolau

Ce este testul Papanicolau?

Testul Papanicolau, cunoscut și sub numele de frotiu cervical sau citologie cervicală, este o procedură simplă și rapidă, utilizată pentru a detecta modificările anormale ale celulelor de la nivelul colului uterin. Aceste modificări, denumite displazii cervicale, pot fi cauzate de infecția cu HPV (Virusul Papiloma Uman) și, în lipsa unui tratament adecvat, pot progresa în cancer de col uterin.

Cum funcționează testul Papanicolau?

Testul Papanicolau constă în prelevarea unei mici probe de celule de la nivelul colului uterin cu ajutorul unei perii sau spatule. Proba este apoi analizată la microscop pentru a verifica prezența celulelor anormale. În general, testul Papanicolau nu este dureros, deși unele femei pot resimți un disconfort ușor în timpul prelevării.

Examinarea microscopică a celulelor cervicale permite medicilor să identifice orice modificări anormale, cum ar fi displazia ușoară (CIN 1), moderată (CIN 2) sau severă (CIN 3), care pot precede apariția cancerului de col uterin. Dacă sunt identificate modificări celulare anormale, se recomandă investigații suplimentare, cum ar fi colposcopia și biopsia cervicală.

Când ar trebui să faci testul Papanicolau?

Testul Papanicolau este recomandat în mod regulat pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 21 și 65 de ani. În general, se recomandă ca testul să fie efectuat la fiecare trei ani pentru femeile cu vârsta între 21 și 29 de ani și la fiecare cinci ani pentru femeile cu vârsta între 30 și 65 de ani, dacă acesta este combinat cu testul HPV. Dacă o femeie a avut trei teste consecutive normale, poate continua testarea la intervale regulate, conform recomandărilor medicului.

Este important de reținut că femeile care au avut histerectomie totală (îndepărtarea uterului și colului uterin) pentru motive non-canceroase nu mai au nevoie de testul Papanicolau, cu excepția cazului în care medicul lor recomandă altceva.

Testul HPV

Ce presupune testul HPV?

Testul HPV este un test care detectează prezența virusului Papiloma Uman în celulele de la nivelul colului uterin. HPV este principala cauză a displaziilor cervicale și a cancerului de col uterin. Virusul HPV este foarte răspândit, iar majoritatea persoanelor active sexual vor contracta cel puțin un tip de HPV în timpul vieții. Cu toate acestea, doar anumite tulpini de HPV (în special HPV 16 și HPV 18) sunt asociate cu un risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin.

Testul HPV este similar cu testul Papanicolau în ceea ce privește prelevarea probei. O mostră de celule este colectată de la nivelul colului uterin și este testată pentru prezența virusului. Dacă virusul este detectat, medicul poate recomanda monitorizare suplimentară sau investigații suplimentare, cum ar fi colposcopia, pentru a determina dacă sunt prezente modificări celulare anormale.

Când este recomandat testul HPV?

Testul HPV este de obicei recomandat în asociere cu testul Papanicolau pentru femeile cu vârsta peste 30 de ani. Femeile din această grupă de vârstă au un risc mai mare de infecție persistentă cu HPV, care poate duce la dezvoltarea cancerului de col uterin. Pentru femeile cu vârsta între 21 și 29 de ani, testul HPV nu este recomandat ca metodă de screening de rutină, deoarece infecțiile cu HPV sunt frecvente în rândul femeilor tinere și, de obicei, dispar de la sine fără a provoca probleme de sănătate.

Testul HPV poate fi recomandat și în cazul unui rezultat anormal al testului Papanicolau, pentru a clarifica dacă există riscul de dezvoltare a unor leziuni precanceroase sau cancer.

Colposcopia

Cum se face colposcopia?

Colposcopia este o procedură de diagnostic utilizată pentru a examina colul uterin mai îndeaproape atunci când rezultatele testului Papanicolau sau HPV sunt anormale. Procedura este realizată cu ajutorul unui instrument numit colposcop, care este similar unui microscop, dar este utilizat pentru a mări și ilumina colul uterin, permițând medicului să observe orice zone cu aspect anormal.

În timpul colposcopiei, medicul aplică o soluție specială pe colul uterin (de obicei acid acetic) care face celulele anormale să devină mai vizibile. Dacă medicul observă zone suspecte, poate preleva mici mostre de țesut pentru a le trimite la laborator pentru o analiză mai detaliată.

Colposcopia este o procedură simplă care se face de obicei în cabinetul medicului și durează aproximativ 10-20 de minute. Deși nu este o procedură dureroasă, unele femei pot simți un disconfort sau crampe ușoare în timpul prelevării de țesut.

Când este necesară colposcopia?

Colposcopia este recomandată atunci când rezultatele testului Papanicolau sunt anormale sau când testul HPV indică prezența unei tulpini cu risc ridicat. De asemenea, poate fi utilizată pentru a evalua simptome neobișnuite, cum ar fi sângerările vaginale între menstruații sau dureri pelviene inexplicabile. Colposcopia permite medicilor să identifice precis zonele afectate și să determine dacă este necesar tratament suplimentar sau monitorizare.

Biopsia cervicală

Când este indicată biopsia cervicală?

Biopsia cervicală este indicată atunci când medicul observă zone anormale pe colul uterin în timpul unei colposcopii sau când rezultatele altor teste de screening sugerează prezența unor modificări celulare suspecte. Scopul biopsiei este de a preleva o mostră mică de țesut de la nivelul colului uterin pentru a o analiza în laborator. Biopsia poate confirma sau infirma prezența celulelor precanceroase sau canceroase.

Există mai multe tipuri de biopsii cervicale care pot fi efectuate:

• Biopsia colposcopică: Se face în timpul unei colposcopii. Medicul prelevează una sau mai multe mostre mici de țesut de la nivelul colului uterin pentru a le trimite la laborator.
• Conizația: Este o biopsie mai extinsă, în care se îndepărtează o porțiune conică din colul uterin. Conizația este utilizată atât pentru diagnostic, cât și pentru tratament, deoarece îndepărtează leziunile precanceroase.

Cum se face biopsia cervicală?

În timpul unei biopsii cervicale, medicul utilizează un instrument special pentru a preleva o mostră de țesut de la nivelul colului uterin. În funcție de tipul biopsiei, procedura poate fi efectuată în cabinetul medicului sau într-o sală de operație sub anestezie locală sau generală. După prelevarea mostrei, aceasta este trimisă la un laborator pentru analiză histopatologică.

După biopsie, este posibil ca femeia să experimenteze crampe ușoare și sângerări timp de câteva zile. Medicul va oferi instrucțiuni despre ce trebuie evitat după procedură, cum ar fi utilizarea tampoanelor interne sau a dușurilor vaginale.

Importanța monitorizării regulate

Monitorizarea regulată a sănătății colului uterin prin metodele de screening și diagnostic disponibile este esențială pentru a depista la timp orice modificări celulare care ar putea duce la apariția cancerului de col uterin. Testele Papanicolau și HPV, colposcopia și biopsia cervicală reprezintă instrumente esențiale pentru prevenirea și tratamentul precoce al afecțiunilor colului uterin.

Sănătatea colului uterin poate fi menținută prin screening regulat și controale medicale, care ajută la identificarea precoce a leziunilor precanceroase și la prevenirea progresiei acestora spre cancer. Fiecare femeie ar trebui să discute cu medicul ei despre frecvența și tipul de teste de screening necesare, în funcție de vârstă, istoricul medical și alți factori de risc.

Din fericire, există modalități eficiente de a preveni apariția acestui tip de cancer, iar un plan de prevenție bine pus la punct poate salva vieți.

În această secțiune vom discuta despre măsurile esențiale de prevenire a cancerului de col uterin, cum ar fi vaccinarea împotriva HPV, screening-ul regulat, educația sexuală și un stil de viață sănătos.

Vaccinarea împotriva HPV

Eficiență

Vaccinarea împotriva HPV reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de prevenire a cancerului de col uterin. Virusul Papiloma Uman este răspândit prin contact sexual și poate cauza modificări anormale la nivelul celulelor cervicale, care pot evolua în cancer. Există peste 100 de tipuri de HPV, dintre care aproximativ 14 sunt cunoscute a fi asociate cu un risc ridicat de cancer, cele mai comune fiind HPV 16 și HPV 18. Vaccinul HPV acționează prin stimularea sistemului imunitar să recunoască și să elimine aceste tulpini de HPV înainte ca acestea să provoace infecții persistente și modificări celulare.

Eficiența vaccinului HPV este remarcabilă, în special dacă vaccinarea se face înainte de expunerea la virus (în general înainte de debutul activității sexuale). Studiile au arătat că vaccinul poate preveni până la 90% dintre cazurile de cancer de col uterin asociate cu tulpinile HPV incluse în vaccin. De asemenea, vaccinarea reduce și riscul de apariție a altor tipuri de cancer asociate cu HPV, cum ar fi cancerul anal, de gât sau vaginal.

Tipuri de vaccinuri

Există mai multe tipuri de vaccinuri HPV disponibile pe piață, toate oferind protecție împotriva tulpinilor de HPV cu risc înalt:

1. Cervarix: Oferă protecție împotriva tulpinilor HPV 16 și 18, cele mai comune tulpini asociate cu cancerul de col uterin.
2. Gardasil: Protejează împotriva HPV 6, 11, 16 și 18. HPV 6 și 11 sunt tulpini responsabile pentru apariția verucilor genitale.
3. Gardasil 9: Este o versiune extinsă a vaccinului Gardasil și oferă protecție împotriva a nouă tulpini de HPV (6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52 și 58), oferind astfel o protecție mai largă împotriva infecțiilor cu HPV și a cancerului de col uterin.

Grupuri țintă

Vaccinarea împotriva HPV este recomandată în principal fetelor și băieților cu vârsta între 9 și 14 ani, înainte de debutul activității sexuale, atunci când este cel mai eficient. Cu toate acestea, femeile și bărbații până la 26 de ani pot beneficia, de asemenea, de vaccinare, iar în anumite cazuri, vaccinul poate fi recomandat și persoanelor până la 45 de ani.

Vaccinarea HPV nu elimină necesitatea screening-ului regulat, deoarece vaccinul nu oferă protecție împotriva tuturor tulpinilor de HPV. Cu toate acestea, împreună cu screening-ul, vaccinul este o măsură esențială pentru prevenirea cancerului de col uterin.

Screening regulat

Importanța monitorizării continue

Screening-ul regulat este un alt pilon fundamental al prevenției cancerului de col uterin. Scopul testelor de screening este de a detecta modificările celulelor cervicale înainte ca acestea să devină canceroase. Testele de screening permit identificarea precoce a displaziei cervicale, o afecțiune care poate fi tratată eficient înainte de a evolua în cancer.

Cele două teste principale utilizate în screening-ul pentru cancerul de col uterin sunt:

• Testul Papanicolau: Acest test detectează modificările anormale ale celulelor cervicale. Dacă aceste modificări sunt depistate la timp, ele pot fi tratate înainte de a se transforma în cancer. Femeile cu vârsta între 21 și 29 de ani ar trebui să facă testul Papanicolau o dată la trei ani.
• Testul HPV: Acest test detectează prezența virusului HPV la nivelul colului uterin. Femeile cu vârsta între 30 și 65 de ani pot face un test combinat (Papanicolau și HPV) o dată la cinci ani sau doar testul Papanicolau o dată la trei ani.

Screening-ul regulat este esențial chiar și pentru femeile vaccinate împotriva HPV, deoarece vaccinul nu protejează împotriva tuturor tulpinilor de HPV, iar cancerul de col uterin poate apărea din alte cauze. Prin monitorizarea constantă a sănătății colului uterin, medicii pot interveni rapid și eficient în cazul în care sunt depistate modificări celulare.

Educația sexuală și prevenția infecțiilor

Metode contraceptive și protecția împotriva BTS

Educația sexuală corectă și prevenția infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS) sunt esențiale pentru reducerea riscului de cancer de col uterin. Infecțiile cu HPV, care sunt principala cauză a acestui tip de cancer, sunt transmise prin contact sexual. Prin urmare, utilizarea măsurilor de protecție și educarea tinerilor despre riscurile implicate de activitatea sexuală neprotejată sunt pași cruciali în prevenirea infecțiilor cu HPV și a altor ITS.

Metode contraceptive pentru prevenirea BTS

Cea mai eficientă metodă de prevenire a infecțiilor cu HPV și a altor ITS este utilizarea prezervativelor. Prezervativele, utilizate corect și în mod constant, pot reduce semnificativ riscul de infecție, deși nu elimină complet riscul de transmitere a HPV, deoarece virusul poate afecta și zone ale pielii care nu sunt protejate de prezervativ.

Alte metode contraceptive, cum ar fi pilulele contraceptive, dispozitivele intrauterine (DIU) sau implanturile hormonale, oferă protecție împotriva sarcinii nedorite, dar nu protejează împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală. De aceea, utilizarea prezervativelor în combinație cu alte metode contraceptive este recomandată pentru o protecție optimă.

Importanța educației sexuale

Educația sexuală corectă este fundamentală pentru prevenția infecțiilor și a cancerului de col uterin. Tinerii trebuie să fie informați despre riscurile implicate de sexul neprotejat, despre metodele de prevenire a ITS și despre importanța vaccinării împotriva HPV. Prin promovarea educației sexuale bazate pe dovezi și prin acces la resurse de sănătate sexuală, riscul de infectare cu HPV și alte infecții poate fi redus semnificativ.

Stil de viață sănătos

Impactul unui stil de viață echilibrat asupra sănătății colului uterin

Un stil de viață sănătos contribuie în mod direct la prevenția cancerului de col uterin. Anumite obiceiuri și comportamente pot crește riscul de dezvoltare a acestui tip de cancer, în timp ce altele îl pot reduce.

Renunțarea la fumat

Fumatul este un factor de risc cunoscut pentru cancerul de col uterin. Substanțele chimice din tutun afectează sistemul imunitar și capacitatea organismului de a elimina infecțiile cu HPV. Femeile care fumează au un risc de două ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin în comparație cu cele care nu fumează. Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri pe care le poți lua pentru a-ți proteja sănătatea generală și a reduce riscul de cancer cervical.

Dietă echilibrată și exerciții fizice

O alimentație bogată în fructe, legume și alimente integrale poate ajuta la întărirea sistemului imunitar și la prevenirea infecțiilor care pot afecta colul uterin. În plus, menținerea unei greutăți corporale sănătoase prin exerciții fizice regulate este importantă, deoarece obezitatea este asociată cu un risc crescut de apariție a mai multor tipuri de cancer, inclusiv cancerul de col uterin.

Limitarea partenerilor sexuali și utilizarea prezervativelor

Limitarea numărului de parteneri sexuali și folosirea prezervativelor reduce semnificativ riscul de a contracta HPV și alte infecții cu transmitere sexuală. Expunerea la mai mulți parteneri sexuali crește probabilitatea de a contracta tulpini multiple de HPV, ceea ce poate crește riscul de displazie cervicală și cancer.

Prevenția cancerului de col uterin este posibilă și depinde de adoptarea unui set de măsuri care includ vaccinarea împotriva HPV, screening-ul regulat, educația sexuală corectă și un stil de viață sănătos. Femeile care își monitorizează sănătatea colului uterin în mod constant și care sunt informate cu privire la riscurile și metodele de prevenție au cele mai mari șanse de a preveni această boală. Prin conștientizarea și aplicarea acestor măsuri preventive, incidența cancerului de col uterin poate fi redusă semnificativ la nivel global.

Este esențial ca diagnosticarea să fie corectă și rapidă pentru a putea interveni cu un tratament eficient. În funcție de gravitatea afecțiunii, tratamentele pot fi non-invazive, minim invazive sau implică intervenții chirurgicale complexe. În această secțiune, vom detalia opțiunile de tratament disponibile pentru leziuni precanceroase, cancer de col uterin și infecții cervicale.

Tratament pentru leziuni precanceroase

Leziunile precanceroase ale colului uterin sunt modificări anormale ale celulelor cervicale, cunoscute sub numele de displazie cervicală. Aceste modificări pot fi ușoare (CIN 1), moderate (CIN 2) sau severe (CIN 3). În lipsa tratamentului, unele dintre aceste leziuni pot progresa spre cancer de col uterin. Din fericire, există metode eficiente de tratare a leziunilor precanceroase care pot preveni dezvoltarea cancerului.

1. Crioterapie

Crioterapia este o metodă de tratament non-invazivă care implică înghețarea celulelor anormale de la nivelul colului uterin cu ajutorul azotului lichid sau al altor gaze criogenice. Acest proces distruge celulele precanceroase, permițând regenerarea țesuturilor sănătoase. Crioterapia este de obicei folosită pentru leziunile precanceroase ușoare sau moderate (CIN 1 și CIN 2) și are o rată de succes ridicată.

Cum funcționează crioterapia?

În timpul procedurii, un dispozitiv special numit criosondă este introdus în vagin și plasat pe colul uterin. Azotul lichid circulă prin dispozitiv și îngheață zona afectată timp de câteva minute. După procedură, celulele distruse se desprind în mod natural în decurs de câteva săptămâni, iar țesutul sănătos se regenerează.

Crioterapia este de obicei bine tolerată și nu necesită anestezie generală. După procedură, pacientele pot experimenta crampe ușoare și scurgeri vaginale. Este important să evite utilizarea tampoanelor și contactul sexual timp de câteva săptămâni pentru a permite vindecarea completă.

2. Conizație

Conizația este o procedură chirurgicală care implică îndepărtarea unei porțiuni conice din colul uterin. Această intervenție este recomandată pentru leziunile precanceroase severe (CIN 2 și CIN 3) sau atunci când este necesară o biopsie extinsă pentru a confirma diagnosticul. Conizația este, de asemenea, utilizată pentru a îndepărta complet leziunile anormale și pentru a preveni progresia spre cancer.

Cum funcționează conizația?

Conizația se realizează fie prin excizie chirurgicală cu ajutorul unui bisturiu (conizație clasică), fie cu ajutorul unui laser sau al unei ansă electrice (LEEP). Procedura necesită, în general, anestezie locală sau generală și poate fi efectuată într-un spital sau într-o clinică.

După conizație, pacientele pot experimenta sângerări și crampe timp de câteva zile. Este important să urmeze instrucțiunile medicului pentru a evita infecțiile și pentru a permite o vindecare completă. Deși conizația este eficientă în îndepărtarea celulelor precanceroase, ea poate avea efecte secundare pe termen lung, cum ar fi slăbirea colului uterin, ceea ce poate afecta sarcinile viitoare.

3. LEEP (Procedura de excizie electrochirurgicală cu ansă diatermică)

LEEP este o procedură minim invazivă care utilizează o ansă subțire alimentată electric pentru a îndepărta leziunile precanceroase de la nivelul colului uterin. Este una dintre cele mai comune metode de tratament pentru displaziile cervicale moderate și severe. Aceasta permite îndepărtarea precisă a țesutului anormal și are avantajul că zona tratată poate fi trimisă pentru analiză histopatologică.

Cum funcționează LEEP?

Procedura LEEP se face sub anestezie locală, iar medicul introduce ansa electrică prin vagin pentru a îndepărta stratul superficial afectat al colului uterin. Întreaga procedură durează doar câteva minute, iar recuperarea este rapidă.

După LEEP, pacientele pot experimenta crampe și scurgeri vaginale timp de câteva zile. La fel ca și în cazul conizației, contactul sexual și utilizarea tampoanelor interne ar trebui evitate până la vindecare completă.

Tratament pentru cancer de col uterin

Tratamentul pentru cancerul de col uterin variază în funcție de stadiul bolii, vârsta pacientei și starea generală de sănătate. Tratamentul poate include radioterapie, chimioterapie și intervenții chirurgicale. În cazurile avansate, o combinație a acestor tratamente poate fi necesară pentru a controla răspândirea cancerului și pentru a îmbunătăți șansele de supraviețuire.

1. Radioterapia

Radioterapia este un tratament care utilizează raze X de mare energie pentru a distruge celulele canceroase și pentru a micșora tumorile. În cancerul de col uterin, radioterapia poate fi utilizată singură sau în combinație cu alte tratamente, cum ar fi chirurgia sau chimioterapia.

Cum funcționează radioterapia?

Radioterapia poate fi externă (unde radiațiile sunt direcționate către tumoră din afara corpului) sau internă (unde o sursă de radiații este plasată direct în colul uterin sau în apropierea tumorii, o procedură cunoscută sub numele de brahiterapie). De obicei, radioterapia externă se administrează pe parcursul mai multor săptămâni, iar tratamentele sunt nedureroase, deși pot apărea efecte secundare, cum ar fi oboseala, iritațiile pielii și probleme gastrointestinale.

2. Chimioterapia

Chimioterapia utilizează medicamente puternice pentru a distruge celulele canceroase. În cancerul de col uterin, chimioterapia poate fi administrată singură, înainte de chirurgie pentru a micșora tumoarea, sau după chirurgie pentru a distruge celulele canceroase rămase. Chimioterapia este, de asemenea, utilizată în combinație cu radioterapia în cazurile avansate de cancer de col uterin.

Cum funcționează chimioterapia?

Chimioterapia este administrată pe cale intravenoasă sau sub formă de pastile, iar medicamentele circulă prin organism, atacând celulele canceroase. Totuși, chimioterapia afectează și celulele sănătoase, ceea ce poate duce la efecte secundare, cum ar fi greață, căderea părului, oboseală și risc crescut de infecții.

3. Intervenții chirurgicale

Chirurgia este o opțiune comună pentru tratamentul cancerului de col uterin în stadiile incipiente. Tipul de intervenție chirurgicală depinde de stadiul cancerului și de dorințele pacientei în ceea ce privește fertilitatea viitoare.

Tipuri de intervenții chirurgicale:

• Conizația: Îndepărtarea unei porțiuni conice din colul uterin este utilizată pentru leziunile precanceroase sau cancerul de col uterin în stadiu incipient.
• Histerectomia: Îndepărtarea completă a uterului și a colului uterin. În cazul unei histerectomii totale radicale, se îndepărtează și ganglionii limfatici adiacenți și o parte din vagin, fiind recomandată în cazurile mai avansate de cancer. După o histerectomie, femeia nu mai poate avea copii, de aceea opțiunile de tratament sunt discutate detaliat înainte de procedură.

Tratamente pentru infecții cervicale

Infecțiile cervicale, cum ar fi vaginoza bacteriană, infecțiile fungice sau infecțiile cu transmitere sexuală (ITS), sunt tratabile cu medicamente specifice. Tratamentele adecvate depind de tipul de infecție și de agentul cauzal.

1. Antibiotice

Infecțiile bacteriene, cum ar fi vaginoza bacteriană sau ITS precum gonoreea și chlamydia, sunt tratate cu antibiotice. Medicamentele pot fi administrate oral, intravenos sau sub formă de creme și ovule vaginale.

• Vaginoza bacteriană: Tratată cu antibiotice precum metronidazol sau clindamicină.
• Gonoreea și chlamydia: Necesită antibiotice precum azitromicina sau doxiciclina, care elimină infecția și previn complicațiile.

2. Antifungice

Infecțiile fungice, cum ar fi candidoza vaginală, sunt tratate cu medicamente antifungice. Acestea pot fi administrate oral sau sub formă de creme și ovule vaginale.

• Candidoza: Este tratată cu antifungice precum fluconazol (oral) sau creme antifungice precum clotrimazol.

3. Tratamente antivirale

Infecțiile virale, cum ar fi herpesul genital, sunt tratabile cu medicamente antivirale care reduc simptomele și previn recurențele. De exemplu, aciclovir și valaciclovir sunt utilizate pentru a controla herpesul genital.

Tratarea afecțiunilor colului uterin variază în funcție de tipul de problemă, de la leziuni precanceroase la cancer sau infecții. Opțiunile de tratament includ proceduri minim invazive, cum ar fi crioterapia și LEEP, până la intervenții chirurgicale complexe și tratamente sistemice, cum ar fi chimioterapia și radioterapia. Infecțiile cervicale sunt de obicei tratate cu antibiotice, antifungice sau antivirale, în funcție de agentul cauzal. Un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat sunt esențiale pentru sănătatea și recuperarea pacienților.

Întrebări frecvente (FAQ) despre colul uterin

Descoperirile timpurii

Încă din antichitate, medicii au încercat să înțeleagă anatomia și funcțiile colului uterin. Însă abia în secolul al XIX-lea, cu dezvoltarea microscopului, s-au făcut progrese majore în înțelegerea structurii celulare a colului uterin. Aceasta a dus la identificarea primelor leziuni precanceroase și la o mai bună înțelegere a modului în care cancerul de col uterin evoluează.

1928: Introducerea testului Papanicolau

Un moment revoluționar în istoria medicinei colului uterin a fost introducerea testului Papanicolau, dezvoltat de medicul grec George Papanicolau în 1928. Testul Papanicolau a permis depistarea precoce a celulelor anormale de la nivelul colului uterin, înainte ca acestea să devină canceroase. Cu toate acestea, testul a început să fie utilizat pe scară largă abia în anii 1940-1950. Până la introducerea acestui test, cancerul de col uterin era una dintre principalele cauze de deces în rândul femeilor din întreaga lume.

Testul Papanicolau a dus la scăderea dramatică a mortalității cauzate de cancerul de col uterin, permițând identificarea și tratarea celulelor precanceroase înainte de a se transforma în cancer. În țările dezvoltate, în care screening-ul a devenit un standard de îngrijire, ratele mortalității au scăzut cu peste 70% în decurs de câteva decenii.

1976: Descoperirea legăturii între HPV și cancerul de col uterin

Un alt moment-cheie a avut loc în 1976, când cercetătorul german Harald zur Hausen a descoperit legătura dintre infecția cu HPV (Virusul Papiloma Uman) și cancerul de col uterin. Acest lucru a schimbat complet modul în care a fost înțeleasă această boală, deschizând calea către dezvoltarea vaccinurilor care să prevină infecțiile cu HPV.

2006: Introducerea vaccinului împotriva HPV

În 2006, primul vaccin împotriva HPV, Gardasil, a fost aprobat de FDA (Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA). Vaccinul oferă protecție împotriva tulpinilor de HPV asociate cu majoritatea cazurilor de cancer de col uterin (în special HPV 16 și HPV 18). Acesta a fost urmat de alte vaccinuri, precum Cervarix și Gardasil 9, care oferă protecție extinsă împotriva mai multor tulpini de HPV.

Introducerea vaccinului HPV a fost un pas uriaș în prevenția cancerului de col uterin, în special în țările cu acces redus la servicii medicale regulate de screening. Vaccinarea pe scară largă poate reduce semnificativ incidența cancerului de col uterin în următoarele decenii.

Mitul 1:

Cancerul de col uterin nu poate fi prevenit.

Adevăr:
Cancerul de col uterin este unul dintre cele mai prevenibile tipuri de cancer. Vaccinarea împotriva HPV, screening-ul regulat (testul Papanicolau și testul HPV) și evitarea factorilor de risc, cum ar fi fumatul, pot preveni majoritatea cazurilor.

Mitul 2:

Testul Papanicolau detectează toate infecțiile cu transmitere sexuală (ITS).

Adevăr:
Testul Papanicolau detectează modificările celulare la nivelul colului uterin, dar nu este destinat să detecteze ITS precum chlamydia sau gonoreea. Pentru depistarea acestor infecții sunt necesare teste separate.

Mitul 3:

Dacă nu am simptome, nu am probleme cu colul uterin.

Adevăr:
Majoritatea afecțiunilor colului uterin, inclusiv infecțiile cu HPV și leziunile precanceroase, nu au simptome în stadiile incipiente. De aceea, screening-ul regulat este esențial pentru depistarea timpurie a acestor probleme.

Mitul 4:

Doar femeile active sexual sunt la risc pentru cancerul de col uterin.

Adevăr:
Deși activitatea sexuală crește riscul de infecție cu HPV, care este principalul factor de risc pentru cancerul de col uterin, toate femeile, indiferent de activitatea sexuală, ar trebui să fie conștiente de sănătatea colului uterin și să efectueze teste de screening conform recomandărilor medicale.

Mitul 5:

Dacă am fost vaccinată împotriva HPV, nu mai trebuie să fac testul Papanicolau.

Adevăr:
Deși vaccinul HPV protejează împotriva celor mai comune tulpini de HPV asociate cu cancerul de col uterin, acesta nu oferă protecție împotriva tuturor tulpinilor. Testele de screening rămân importante pentru detectarea celulelor anormale.

Mitul 6:

Femeile în vârstă nu mai au nevoie de screening cervical.

Adevăr:
Femeile peste 65 de ani pot opri screening-ul doar dacă au avut teste regulate și rezultate normale anterior. În caz contrar, testarea trebuie continuată până când medicul recomandă oprirea ei, în funcție de istoricul medical.

Mitul 7:

Cancerul de col uterin este ereditar.

Adevăr:
Spre deosebire de alte tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de sân, cancerul de col uterin nu este cauzat de factori genetici. Principalul factor de risc este infecția cu HPV, nu moștenirea genetică.

Mitul 8:

Prezervativele elimină complet riscul de infecție cu HPV.

Adevăr:
Deși prezervativele reduc riscul de transmitere a HPV, ele nu oferă protecție completă, deoarece virusul poate fi transmis prin contactul cu pielea din zona genitală care nu este acoperită de prezervativ.

Mitul 9:

Dacă nu am simptome de infecție cu HPV, sunt în siguranță.

Adevăr:
HPV poate fi prezent în organism ani de zile fără să provoace simptome. Infecția persistentă cu anumite tulpini de HPV poate cauza modificări celulare care duc la cancer, de aceea testarea regulată este importantă chiar și în lipsa simptomelor.

Mitul 10:

O histerectomie (îndepărtarea uterului) înseamnă că nu mai pot face cancer cervical.

Adevăr:
Dacă ai avut o histerectomie parțială (în care colul uterin nu a fost îndepărtat), riscul de cancer cervical rămâne. Chiar și după o histerectomie totală, este posibil ca femeile să dezvolte cancer vaginal sau alte tipuri de cancer ginecologic, așa că monitorizarea continuă a sănătății este esențială.

Statistici despre rata de supraviețuire și mortalitate de-a lungul timpului

Anii 1900: Mortalitate ridicată

Înainte de introducerea testului Papanicolau, cancerul de col uterin era una dintre principalele cauze de deces în rândul femeilor din întreaga lume. În țările dezvoltate, mortalitatea era extrem de ridicată, iar în lipsa unui tratament eficient, majoritatea cazurilor erau diagnosticate în stadii avansate, când rata de supraviețuire era foarte mică.

• În primele decenii ale secolului XX, aproximativ 50% dintre femeile diagnosticate cu cancer de col uterin în stadii avansate mureau în decurs de 5 ani.

Anii 1950-1980: Scăderea mortalității după introducerea testului Papanicolau

Odată cu implementarea pe scară largă a screening-ului prin testul Papanicolau, ratele de supraviețuire au început să crească semnificativ. În țările dezvoltate, mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin a scăzut cu 70% între anii 1950 și 1980.

• În anii 1970, rata de supraviețuire la 5 ani pentru femeile diagnosticate cu cancer de col uterin a crescut la aproximativ 70%, datorită depistării precoce și tratamentelor mai eficiente.

2000-prezent: Impactul vaccinării și îmbunătățirilor în tratamente

După introducerea vaccinului HPV în 2006, s-a observat o scădere semnificativă a incidenței infecțiilor cu tulpini de HPV cu risc înalt, în special în rândul populațiilor vaccinate. Deși impactul complet al vaccinului asupra ratei de cancer de col uterin va deveni evident în următoarele decenii, studiile arată deja o reducere semnificativă a leziunilor precanceroase în rândul femeilor vaccinate.

În prezent, rata de supraviețuire la 5 ani pentru cancerul de col uterin variază în funcție de stadiul în care este diagnosticat cancerul:

• Stadiul I (incipient): Rata de supraviețuire la 5 ani este de peste 90%.
• Stadiul II: Aproximativ 60-70% dintre femei supraviețuiesc la 5 ani.
• Stadiul III: Rata de supraviețuire scade la 30-50%.
• Stadiul IV (metastatic): Rata de supraviețuire este de aproximativ 15%.

Disparități globale

În timp ce în țările dezvoltate ratele de mortalitate au scăzut dramatic datorită screening-ului regulat și vaccinării împotriva HPV, în țările în curs de dezvoltare cancerul de col uterin rămâne o cauză majoră de deces. Lipsa accesului la servicii de sănătate și programe de prevenție face ca mortalitatea să fie mult mai ridicată în aceste regiuni.

• În 2020, aproximativ 342.000 de femei au murit din cauza cancerului de col uterin la nivel mondial, majoritatea deceselor având loc în țările în curs de dezvoltare. 

Evoluția medicinei colului uterin a avut un impact enorm asupra supraviețuirii și calității vieții femeilor. De la descoperirea testului Papanicolau și până la vaccinarea împotriva HPV, prevenția și tratamentele moderne au transformat cancerul de col uterin dintr-o boală cu o mortalitate ridicată într-una care poate fi prevenită și tratată eficient în stadiile incipiente. Deși încă există disparități globale, progresul continuu în prevenție și tratament oferă speranță pentru eradicarea cancerului de col uterin în viitorul apropiat.

Contactați-ne pentru programare sau informații

Contactați-ne astăzi pentru a programa o consultație ginecologică sau pentru orice întrebare aveți.
Suntem aici pentru dumneavoastră și suntem dedicați să vă ajutăm să vă mențineți sănătatea ginecologică.

Royal Hospital Bucharest 021.9095